Harta Masivul Retezat LINK
Obiective in zona
Biserica Densus
Se spune ca ar fi cea mai veche biserica din piatra din Romania, de aproape 2000 de ani. A fost ridicata probabil de “uriesi”, dupa cum mentioneaza localnicii, in secolele XII – XIII. Aici, se spune ca ar fi existat un altar dacic.
Biserica figureaza pe lista de monumente propuse pentru a intra in patrimoniul Unesco. Este mica ca dimensiune, de doar 6 pe 6 metri, acoperita cu placi de piatra ce poarta amprenta stilului roman de mai tarziu. Exista, de asemenea, si o pictura murala realizata de faimosul pictor Stefan si echipa sa de zuvravi de biserici, ce fac din Densus una din atractiile principale ale zonei.
Rezervatia de Zimbri Hateg
Aflata 3 km de oras, rezervatia din padurea Slivut se mandreste cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul Romaniei, unde zimbrul european si-a facut aparitia. Este printre puţinele locuri din Europa unde trăieste zimbrul (bison bonasus). Aceasta specie care a dominat pădurile de foioase din Europa medievală este aproape disparută.
Trasee:
1. Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoaagelor – Valea Rea - Cârnic
Timp de parcurgere: 8-9 ore
Grad de dificultate: mediu
Diferență de nivel: 1550 m
Nivel de echipare: echipament de drumeție, special pe timp de iarnă.
Sezonalitate: Nu poate fi parcurs iarna integral ci doar până la Lacul Galeș din cauza lungimii relativ mari.
Prezentare:
Pornind din locul de parcare Cârnic, traseul urmărește drumul de acces la Cabana Pietrele până în locul numit curba Soacrei. De aici se părăsește marcajul bandă albastră ce urcă spre Cabana Pietrele, traversând Valea Stânișoarei pe marcaj triunghi albastru o porțiune de câteva sute de metri, după care traversează Valea Pietrele urmând marcajul triunghi roșu. Poteca urcă prin pădurea de molid, unde la circa o oră, se poate devia pentru circa 20 minute pentru a admira Tăul dintre Brazi, traversând Valea Galeșului și având marcaj punct roșu. Revenind la traseul principal, se ajunge la limita superioară a pădurii de molid, apoi după traversarea unei zone cu jneapăn, la aproape 2000m alt, întâlnim Lacul Galeș.
Din acest punct se urmărește marcajul triunghi roșu, se ajunge în punctul de altitudine maximă Șaua Zănoagelor apoi se coboară la Tăurile din Valea Rea unde se intersectează cu marcajul triunghi galben care pe lângă Tăul Mutătorii coboară în Valea Rea. Urmează o coborâre lungă de-a lungul văii până se ajunge în traseul triunghi albastru care ne conduce la drumul principal care coboară la Cârnic.
Parcurgerea traseului necesită atenție la traversarea celor patru punți de pe traseu și poate pune probleme de orientare în caz de ceață în zona Tăurilor din Valea Rea la intrarea spre Valea Rea.
2. Cârnic – Cabana Pietrele – Lacul Stânișoara – Vf. Retezat - retur
Timp de parcurgere: 10-11 ore
Grad de dificultate: mediu/dificil
Diferență de nivel: 1680 m
Nivel de echipare: echipament de drumeție, special pe timp de iarnă.
Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, accesibil iarna pe porțiunea de creastă doar cu echipament special.
Prezentare:
Traseul urmărește drumul de acces la Cabana Pietrele marcat cu bandă albastră, apoi de aici până pe vârf se urmărește marcajul triunghi albastru. Este un traseu de dificultate medie, până la circa 2000m alt, unde se află Lacul Stânișoara. De aici însă panta crește considerabil, ultima urcare până în Șaua Retezatului, necesitând atenție. Până la urcarea finală spre Vf. Retezat, se urmează creasta principală, având în partea de vest priveliști asupra Rezervației Științifice Gemenele, zonă strict protejată, interzisă accesului turiștilor.
O variantă de întoarcere poate fi și continuarea pe culmea principală urmând traseul de creastă bandă galbenă, cu observația că parcurgerea acestei variante necesită circa 2 ore în plus și o condiție fizică bună. Traseul traversează vârfurile Lolaia nord și sud, doar prin zone cu blocuri de granit care necesită atenție în special în condiții de ploaie.
Până la Lacul Stânișoara, traseu se poate parcurge și iarna cu echipament corespunzător. Pentru abordarea vârfului pe timp de iarnă se părăsește marcajul și se traversează culmea prin Șaua de Iarnă situată la circa 1km sud față de Șaua Retezatului, doar cu echipament specific. De menționat faptul că traversarea prin Șaua Retezatului nu poate fi făcută în siguranță, uneori chiar până la jumătate lunii iunie.
De-a lungul traseului sunt suficiente surse de apă potabilă, ultima sursă de apă se află deasupra Lacului Stânișoara. Cabana Pietrele oferă în sezon servicii de masă și cazare.
3. Cârnic – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Curmătura Bucurii - retur
Timp de parcurgere: 8-9 ore
Grad de dificultate: mediu
Diferență de nivel: 1450 m
Nivel de echipare: echipament de drumeție, special pe timp de iarnă.
Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, inaccesibil iarna pe poțiunea finală, unde se formează cornișe.
Prezentare:
Unul dintre cele mai populare trasee din partea nordică a parcului, datorită dificultății relativ medii pentru turiștii obișnuiți cu drumețiile montane. Pornind din locul de parcare Cârnic, traseul urmărește drumul de acces la Cabana Pietrele până în locul numit curba Soacrei. De aici se părăsește marcajul bandă albastră ce urcă spre Cabana Pietrele, traversând Valea Stânișoarei pe marcaj triunghi albastru până la Cabana Gențiana. Se revine la marcajul inițial, poteca urcând deasupra limitei pădurii de molid, străbate zone cu jnepeniș și trecând prin locul numit Bordul Tomii ajunge în zona golului alpin. Acum se pot admira vârfurile Bucura II și Custura Bucurii (Peleguța) iar după circa 45 de minute se ajunge pe malul lacului Pietrele, la aproape 2000m altitudine. De aici urmează urcarea finală cu peste 200m diferență de nivel, până în Curmătura Bucurii, de unde putem admira lacul Bucura. Această din urmă porțiune este inaccesibilă în sezonul de iarnă din cauza cornișei care se formează pe creastă.
Parcurgerea traseului necesită atenție la traversarea celor două punți peste Valea Stânișoara (aflată în construcție) și Valea Pietrele, în amonte de Cabana Gențiana, precum și la urcarea abruptă spre Curmătura Bucurii.
De-a lungul traseului sunt suficiente surse de apă potabilă, iar la Cabana Gențiana se poate servi ceai sau răcoritoare.
Face parte din traseul omologat Ohaba de sub Piatră - Câmpul lui Neag, magistrala ce traversează parcul pe direcția nord-sud, cu un timp de parcurgere de 18-19 ore.
4. Râușor – Lacul Ștevia – Șaua Lolaia - Vf. Retezat – Culmea Prelucele – Valea Valareasca - Râușor
Timp de parcurgere: 10-11 ore
Grad de dificultate: mediu/dificil
Diferență de nivel: 1400 m
Nivel de echipare: echipament de drumeție, special pe timp de iarnă.
Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, iarna porțiunea Șaua Lolaia – Vf. Retezat necesită mare atenție și echipament special.
Prezentare:
De la baza pârtiei Râușor, traseul urcă pe Valea Șteviei, marcaj bandă roșie alternând zone abrupte cu zone mai line până la limita pădurii de molid unde se află Refugiul Condor, adăpost deschis tot timpul anului. După ieșirea în golul alpin, la circa 2000 m alt. se poate devia de la traseu pentru circa 15 minute pentru a ajunge la Lacul Ștevia, aflat sub pereții abrupți ai Vârfului Retezat. Se revine apoi la traseul principal și după urcarea abruptă în Șaua Lolaia, urmează ascensiunea finală care necesită mare atenție. De pe Vf. Retezat, 2482m , după circa 4 ore de urcare, se poate coborî pe același traseu sau se continuă spre vest pe Culmea Prelucele, având marcaj triunghi roșu. Din Șaua Prelucele avem o priveliște spectaculoasă asupra Lacului Ștevia, apoi poteca șerpuiește prin jneapăn, trece pe lângă Colții Prelucelor și coboară prin Șaua Muncelului la Stâna Valareasca și apoi pe drumul forestier până la baza pârtiei Râușor.
Există surse de apă potabilă de-a lungul Văii Ștevia, precum și pe Culmea Prelucele, în zona de jneapăn, unde există două mici izvoare, iar apoi mai jos la stâna Valareasca.
5. Râușor – Șaua Ciurila – Vf. Lolaia – Șaua Lolaia – Lacul Ștevia - Râușor
Timp de parcurgere: 7-8 ore
Grad de dificultate: mediu
Diferență de nivel: 1200 m
Nivel de echipare: echipament de drumeție, special pe timp de iarnă.
Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, necesită echipament specific și atenție pe timp de iarnă, pe porțiunea de creastă.
Prezentare:
De la baza pârtiei Râușor, traseul urcă pe un drum forestier până în partea superioară a pârtiei apoi traversează pădurea de molid, o mică porțiune de lespezi de granit și ajunge prin jnepeniș în Șaua Ciurila. De aici se părăsește marcajul cruce albastră care coboară la Cabana Pietrele prin Valea Stânișoarei și se urmărește Culmea Lolaia spre sud, având marcajul bandă galbenă. Se traversează cele două vârfuri, Lolaia nord și sud, traseul devenind accidentat parcurgându-se zone de lespezi de granit până la coborârea în Șaua Lolaia. Din acest punct marcajul se schimbă din nou și se urmărește banda roșie care coboară spre Lacul Ștevia și apoi pe Valea Șteviei până la baza pârtiei Râușor.
Parcurgerea traseului necesită atenție pe porțiunea de creastă în zona lespezilor de granit, iar când vremea este nefavorabilă este de preferat întoarcerea pe același traseu din Șaua Ciurila.
Prima sursă de apă potabilă se află la Izvorul lui Ionescu, aproape de limita pădurii la urcare, apoi doar pe Valea Șteviei, în ultima parte a traseului.
6. Cabana Gura Zlata – Lacul Zănoaga - retur
Timp de parcurgere: 9-10 ore
Grad de dificultate: mediu
Diferență de nivel: 1750 m
Nivel de echipare: echipament de drumeție, special pe timp de iarnă.
Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, greu accesibil iarna.
Prezentare:
Traseul pornește din DJ685 de pe Valea Râu Mare, trece pe lângă cabana Academiei Române, traversează pârâul Zlătuia pe un pod amenajat apoi urcă de-a lungul pârâului Turcului pa care îl traversează pe trei punți. Poteca se află în imediata vecinătate a Rezervației Științifice Gemenele și străbate pădurea de fag, apoi odată ce creșterea altitudinii, pădurea de amestec pentru ca în final să predomine molidul. După circa 2-3 ore de urcuș, poteca ajunge în zona subalpină cu jneapăn și poieni cu ienupăr iar mai apoi pe pășunea alpină Platoul Aradeș-Zlata. Traversarea acestei zone de platou necesită atenție și poate pune probleme de orientare în caz de ceață. În această zonă marcajul triunghi roșu de până acum este dublat de marcajul cruce albastră care urcă de la Lacul Gura Apelor.
Din Șaua cu altitudinea de 2120m, punctul maxim al acestui traseu, se coboară pe malul Lacului Zănoaga, la aproximativ 2000m altitudine. Lângă lac se află Refugiul Zănoaga, cu permanență Salvamont pe parcursul sezonului de vară și locul de campare unde este permisă amplasarea corturilor.
Surse de apă sunt în partea de jos a traseului dar și câteva mici izvoare pe Platoul Aradeș și la Lacul Zănoaga.